Unde ramasesem...A da! In timp am crescut si am implinit 7 ani.Atunci am inceput sa imi descopar puterile.Din pacate asta m-a indepartat de ceilalti copii.Eu nu mi-am dat seama,pana intr-o zi...
Yuri: Teo!Ma duc afara sa ma joc!
Teo: Ok!Dar sa nu stai prea mult!
Dar cand am ajuns...
Yuri: Salut!Ce vreti sa ne jucam azi?
Sara: Dar tu ce faci aici?
Yuri: Am venit sa ma joc cu voi...ca de obicei...
Sara: Uite ce este,ciudat-o!Sa nu te prind ca stai cu noi!
Apoi,dupa ce au plecat,eu am incercat sa ma fac ca nu imi pasa,dar nu am reusit.Dar in acel moment...cand stateam suparata pe leagan...a venit cineva si mi-a facut vant.M-am intor sa vad cine e.Era un baiat,de varsta cu mine,cu parul blond si ochi albasrii.Dar a crezut ca nu e bine venit si a plecat.
A doua zi,cand ma plimbam pe langa parc,am auzit o voce care parea ca are nevoie de
ajutor.Am fugit si am vazut ca acolo erau niste batausi,dar nu am putut vedea pe cine doreau sa bata.Atunci am sarit in fata lor,aparandul pe acel copil.
Yuri: Lasa-l in pace!
batausul: Ia te uita...o fetita care sare in
ajutor.Se pare ca astazi mai avem pe cineva de batut.Hai,baieti!Pe ei!
In acel moment am inchis ochii de frica si o raza stralucitoae de lumina a aparut si a doborat batausii.Atunci,eu si acel copil am
fugit.Ne-am oprit dupa o casa si,privindul,am vazut ca era chiar baiatul acela din parc.
Yuri: Buna.Eu sunt Yuri.Tu cine esti?
Naruto: Eu ma numesc Naruto.Dar tu nu ma eviti?
Yuri: Nu.De ce?
Naruto: De obicei toti copii ma evita.Dar nu stiu de ce.
Yuri:Si pe mine lafel.Vrei sa fim prieteni?
Naruto:Sigur!
Ei bine atunci l-am cunoscut pe Naruto.Dar nu a fost totul asa de bine cum credeam noi...
